Cinci luni pe an, persoanele considerate „consumatori vulnerabili” ar putea beneficia de un ajutor din partea statului. Sunt vizați atât cei cu venituri mici cât și oamenii din zone izolate, bolnavi sau în vârstă. Consumul mediu lunar suportat de stat este diferit, în funcție de județ, România fiind împărțită în trei zone: rece, temperată sau caldă.
Miercuri, Guvernul Cîțu a lansat în dezbatere publică o lege a „consumatorului vulnerabil” prin care se dorește sprijinirea celor aflați în „sărăcie energetică”. Așa este numită situația în care, din cauza combinației între veniturile mici, costurile ridicate la energie și eficiența energetică scăzută a locuinței, o persoană sau o gospodărie nu își permit asigurarea nevoilor energetice minimale, la nivelul unui trai decent.
Nevoile energetice minimale reprezintă consumul minim al unei familii pentru iluminat, încălzirea optimă a locuinței pe timp de iarnă, gătit, asigurarea apei calde, utilizarea mijloacelor de comunicare sau alimentarea dispozitivelor medicale pentru susținerea vieții sau ameliorarea sănătății persoanelor.
Ajutorul de încălzire se acordă pentru un singur sistem, pe durata a cinci luni: din 1 noiembrie până pe 31 martie. Poate viza energia termică în sistem centralizat, energia electrică, gazele naturale ori combustibilii solizi (lemn, cărbuni) sau petrolieri.
Primesc ajutor numai familiile și persoanele singure care nu beneficiază de alte forme de sprijin pentru încălzirea locuinţei, acordate în baza contractelor de muncă sau a altor reglementări specifice pentru diverse ramuri economice.
Ajutorul se plătește lunar furnizorului și este egal cu contravaloarea energiei termice furnizate în sistem centralizat, a cantităţii de gaze naturale și/sau a energiei electrice consumate lunar.
Cine beneficiază de ajutor
Legea prevede că ajutorul se acordă în funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie sau al persoanei singure, sub forma compensației procentuale, dar nu mai puțin de 10%, aplicată asupra valorii de referință și nu mai mult decât valoarea consumului facturat.
Venitul mediu net lunar până la care se acordă este de 810 lei/persoană în cazul familiei și de 1445 lei, în cazul persoanei singure.
Valoarea de referință, în funcție de sistemul de încălzire utilizat, este de 250 lei/lună pentru gaze naturale, 500 lei pentru energie electrică, 80 lei pentru combustibili solizi și petrolieri. Pentru energia termică, valoarea de referinţă se stabilește în funcție de preţul local al gigacaloriei.
Ajutorul se acordă numai pentru locuinţa de domiciliu sau reşedinţă. În situaţia în care două sau mai multe familii sau persoane singure locuiesc în acelaşi spaţiu locativ, ajutorul se acordă în numele titularului contractului/convenţiei individuale încheiat cu furnizorul.
Nu se consideră locuinţă instituţiile de asistenţă socială sau alte aşezăminte cu caracter social, inclusiv cele înfiinţate şi administrate de cultele religioase cu scop monahal.
În funcţie de resursele proprii, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba, prin hotărâre a consiliului local, ajutoare peste nivelul de venit și cuantumurile prevăzute în lege.
Cele trei zone de referință și consumul aferent
Consumul mediu lunar, măsurat în gigacalorii, necesar încălzirii locuinţei, este stabilit pentru persoana singură/familie, pe tip de apartament/ locuinţă, în funcţie de zona de temperatură.
Există trei astfel de zone: rece (Harghita, Suceava, Covasna, Brașov, Bistrița – Năsăud, Bacău, Botoșani, Cluj, Vaslui, Neamț, Mureș, Sibiu, Hunedoara, Iași, Alba), temperată (Vrancea, Satu Mare, Dâmbovița, Argeș, Ialomița, Sălaj, Dolj, Maramureș, Galați, Prahova, Brăila, Buzău, Olt, Bihor, Teleorman, Ilfov, Gorj) și caldă (Giurgiu, Vâlcea, Tulcea, Arad, Caraș – Severin, București, Călărași, Timiș, Mehedinți, Constanța).
Pe aceste zone, consumul lunar de energie termică este estimat în lunile friguroase între cel mult 1 – 2,7 Gcal (la 1 – 4 camere) în zona rece, 0,9 – 2,45 Gcal (la 1 – 4 camere) în zona temperată și 0,82 – 2,21 Gcal (la 1 – 4 camere), în zona caldă.
Legea pusă azi în dezbatere publică ar putea intra în vigoare din această toamnă, conform declarațiilor Ralucăi Turcan, ministrul Muncii.
Numărul beneficiarilor, dacă luăm în calcul doar criteriul sărăciei, ar putea fi destul de mare, în condițiile în care un raport EUROSTAT arăta că, în 2019, rata persoanelor aflate în risc de sărăcie din România era de 23,8%, mai mult cu 0,3% față de anul 2018 și cu 7% peste media europeană.